Tu cum ai recupera o suma de bani?

Saptamana trecuta am participat timp de 2 zile la Targul de cariere de la Casa de cultura a Studentilor. Experienta noua si foarte faina, cunostinte noi pe partea de resurse umane si oameni simpatici si plini de imaginatie printre candidatii prezenti la eveniment. Intrebarea lansata de noi „Tu cum ai recupera o suma de bani?” a adunat raspunsuri multe si care de care mai haioase. Desi cei mai multi dintre cei chestionati au fost de acord ca cea mai buna cale in prima faza este cea amiabila – prin contact telefonic, negociere, prin oferirea posibilitatii de a face plata esalonat, si mai apoi trimiterea in instanta, au fost persoane care s-au jucat cu ideile si ne-au propus tot felul de modalitati...unele dintre ele chiar putand fi folosite pe viitor :D

- L-as angaja pe Ali Baba si cei 40 de hoti
- As apela la nea Gigi sau la garzile de corp ale lui
- As apela un pic la acea latura erotica si anume as angaja voci sexy care sa contacteze debitorii pentru a recupera banii respectivi
- As prinde pestisorul de aur si atunci mi s-ar rezolva toate problemele
- L-as manca de viu
- I-as publica datoriile la intrarea in clubul sau preferat
- L-as pune sa lucreze in folosul comunitatii pentru banii pe care ii datoreaza
- As aplica metoda traditionala: pistolul
- Prima faza: mergi si ceri frumos, daca nu iese il rog sa urmareasca inceputul filmului „The Godfather”, daca nu este convins nici asa...suma nu se mai poate recupera :)

Aceeasi intrebare si pentru voi. Astept raspunsurile :)

Colega de grupa cu Moni Columbeanu!

Recunosc...am somat! am lasat blogul deoparte de vreo 2 luni si ceva din motive evidente - vara, concediu, lipsa de timp, de inspiratie etc - dar pentru ca exista persoane care mi-au spus ca articolasele mele sunt cafeaua lor de dimineata si ca vor sa stie ce peripetii am mai avut pe la interviuri si nu numai am decis sa trec din nou la povestit :). Asa ca enjoy!

Intai de toate vara asta am facut un pic de toate. N-am ratat Peninsula si nebunia de la Prodigy. E incredibil cata energie degaja un concert al domnucilor astora. Am dat o fuga si pe la Sighisoara, dar impresia a fost una nu prea placuta...cred ca pe an ce trece festivalul devine tot mai comercial. Am cautat ceva suveniruri cu aer medieval, dar n-am gasit decat cercei si mi-am tras cu Buba un tatuaj extraordinar care sa ne aduca aminte de ziua aceea.

Primele 2 saptamani de concediu le-am petrecut pe la Bucuresti, Brasov si pe acasa...si am reusit sa ma tin de cuvant si sa ajung si pe la Cristoff si Comi. M-am specializat in furat miri pe la mijlocul lui august... si am incheiat luna cu o saptamana de relaxare in Croatia. Mare, soare, plimbari, plaja, mancare si Karlovacko la greu! Al naibii de sarata Adriatica vietii, dar macar am invatat sa inot :D Dintre fazele haioase mi-aduc aminte tipetele Liviei cand ne-am dat cu skyjet-ul...ii era frica sa nu ne pierdem printre valuri si sa ne ducem la zeci de metri sub apa (se pare ca-s o mica vitezomana). Plus am avut ocazia sa vad cel mai tare cuplu in viata la un barulet pe malul marii, la o serata live...doi mosnegei peste masura de ametiti (din spate pareau 2 barbati - ea era mult mai implinita decat el) au dansat pana la epuizare...ea era fix pix pe langa Beyonce sau Shakira la miscarile lascive pe care le executa in poala partenerului. Am ras in seara aceea cat pentru tot 2009!

In rest interviuri, traininguri, iesiri pe unde se poate. Astept sa-si faca Buba sambata tatuajul, astept sa vina porcul in Cluj sa punem de-un chef ca dupa atata America i-o fi dor de o bauta romaneasca...plus mi-o promis ca-mi aduce bomboane de peste ocean...america si palistrachina de nu se tine de cuvant il taxez :D Peste vreo 14 zile particip din partea firmei la un targ de cariere la Casa de Cultura a Studentilor...peste vreo 17 ne bagam la un team building cu colegii de la munca si peste vreo 19 mai adaug un an de experinta la varsta mea minunata...dar despre toate astea la timpul lor!

PS: Si pentru ca va era dor...ca sa vedeti cat de palpitanta e viata mea zi de zi si activitatea pe care o desfasor...azi una dintre tipele de la interviu mi-a marturisit ca a fost colega de grupa cu Moni a lu Columbeanu! Era sa plang de atata emotie ce mi-o brazdat trupul in acel moment! Auziti ca nu e asa cum scrie pe la ziare: Moni invata cel mai mult, era cea mai buna, facea lucrarile cele mai ok...dar lua notele cele mai mici...profesorii bata-i vina puneau presiune pe sarmana fotomodeala! Deci nu mai fiti rautaciosi si dati crezare bolunzeniilor de prin ziare Moni a noastra este cea mai cea in toate cele! Hai caramba!

God dammit!Get a life!

Cred ca am intervievat mai bine de jumatate din populatia tanara din Cluj, cunoscatoare a limbii italiene.
Aproape in orice loc merg vad chipuri cunoscute, in statii si mai ales in mijloacele de transport in comun. Asa ieri l-am vazut pe unul dintre cei care mi-au mancat jumatate de ora de liniste.
In mod normal incep programul la ora 9.30 in fiecare dimineata, dar sunt cazuri in care, daca o anumita persoana nu reuseste sa ajunga la interviu in intervalul 9.30 - 18, vin mai repede sau raman peste program :D.

Asa s-a intamplat si in cazul tipului respectiv. Stabilisem intalnirea la ora 9 dimineata. Am boala intarzierii - incerc sa ma vindec - dar in dimineata respectiva chiar am facut tot posibilul sa ajung la timp.
Eram la coltul cladirii cand imi suna telefonul:
- Buna dimineata sunt X - persoana cu care aveam interviul - eu am ajuns...va mai astept sau nu are rost?
- Intr-un minut ajung sunt la coltul cladirii.
- Bine la revedere!
Dupa ce am inchis telefonul m-am uitat uimita la ceas, stiind ca am plecat din timp si trebuia sa ajung la ora 9 lejer. Era 9 fix...probabil cateva secunde peste. Am ramas complet bulversata, imi si imaginam ca tipul respectiv a asteptat sa se faca ora 9 si 1 secunda si tzac pac m-a sunat ca de ce n-am ajuns.
What za fuck!!!! de obicei cand mergi la un interviu de cele mai multe ori, tu ca intervievat astepti cateva minute pana esti primit si mai ales fiind in interesul tau...adica tu iti cauti un job si ai fost invitat la o intalnire, cum iti permiti sa suni angajatorul sa-i ceri socoteala ca unde este!!!???!!!
Inteleg sa fi intarziat vreo 10 min, dar pentru cateva secunde peste ora intalnirii mi se pare absolut absurd. Anyway o bila neagra din start a avut. Cand l-am intalnit in sfarsit, avea aerul unui smecheras din "Poveste de cartier", nici macar nu si-a dat jos ochelarii de soare cand am facut cunostinta si l-am invitat in birou...lipsa totala de bun simt si aerul acela de who am I??!!! Probabil m-a vazut ca sunt mai tanara si s-a gandit ca isi poate permite!
- Imi cer scuze pentru intarziere
- Ora stabilita e ora stabilita...eu sunt de la 8.30 aici si va astept
Soooo??? ce daca ma astepti de la ora 8.30, de la 7.30 sau de cu o seara inainte? Intalnirea era la 9, nu ma intereseaza ce ai facut inainte de asta, cat ai asteptat etc! Poate avea nevoie si de flori sau eventual sa-i dau ceva spor de asteptare. Pentru impresiile acestea a 2 a bila neagra.

Apoi intalnirea in sine a constat mai mult intr-o serie de replici intepatoare intre noi, intrucat individul respectiv nu era interesat sa afle despre activitate, mod de lucru ci doar de suma pe care ar putea-o castiga si cum ii garantez eu si alea alea si la fiecare pas tot imi scotea in fata cat de bun este el si cum firmei de la care a plecat i-a scazut cota vanzarilor la jumate. Si ca a refuzat oferte de la firme mari din cauza salariului ca el stie care ii este valoarea!...OK stii care iti este valoarea, dar trebuie sa-i dai si angajatorului posibilitatea sa afle, trebuie sa-i demonstrezi pentru ca mai apoi si remuneratia sa fie pe masura, nu vii cu pretentii din start, intr-un domeniu in care n-ai nici o cunostinta. La final i-am trantit-o ironic...nu mai puteam:
- Eu iau 80 de milioane, dar tu nu vei ajunge niciodata la suma asta.
- 80 de milioane??!!! si ce faci pentru suma asta?
- Imi fac treaba si in momentul de fata punem punct acestei intalniri.

Nu l-am mai condus nici la lift eram prea nervoasa, am iesit val vartej din sala de sedinte si le-am povestit colegelor intamplarea...s-au infundat de ras. Unele dintre ele erau jos in momentul in care a ajuns tipul si mi-au povestit ca ii spusese portarului ca a venit la interviu – era ora 9 fara vreo 10-15 minute – si Mircea i-a raspuns ca nu am venit inca, la care tipul foarte indignat „cum adica nu a venit, ca imediat avem programat un interviu”!!! Decat sa am persoane din acestea stresante la interviu...care imi intind nervii la maxim, prefer fiice cu mame, femei cu copii s.a.m.d! God dammit! Get a life u bastard!!!

Povesti de autobuz

In mod normal nu prea ma intereseaza ce palavragesc diverse personaje pe autobuz, intrucat ori trag un ochi in cartea pe care o citesc, ori ascult muzica ori vorbesc la telefon, dar cateodata povestile sau remarcile unora te capteaza vrand nevrand.

* Zilele trecute o tipa povestea de zor unei prietene despre organizarea nuntii si ca soacra o sfatuia sa faca cel mai “naspa”/ieftin meniu ca nu trebuie sa cheltuiasca foarte mult pe organizare ca daca nu-si scot banii la final ii bai! Am si io vreo 3-4 nunti anul acesta...sper sa nu intru sub incidenta povestii de mai sus :)

* Tin minte o intamplare de acum cateva saptamani care m-a distrat copios. O batranica facea ochi mari la unghiile unei tipe...care adevarul este ca erau enorme si chiar incepuse sa le atinga curioasa fiind:
- Nu sunt unghiile mele! Le-am pus ca am fost la nunta.
...bunicuta era muta de uimire, privea unghiile, apoi isi ridica privirea spre tipa, apoi le atingea, apoi isi rotea ochii in jur.
- Le dau jos saptamana aceasta. Am vrut doar sa am unghii frumoase pentru nunta ca am cununat mirii.
...dupa alte cateva minute de pauza, in care toti din jur chicoteau si-a dat drumul si babuta
- Vine sfarsitul lumii gata! Unde s-a mai pomenit una ca asta??!! Mai demult nu existau lucruri de astea. Auzi sa ai unghii, dar de fapt nu-s unghiile tale. Poi nu-i scris in Biblie ca nu e voie?? E scris ca daca tot apar tot felul de semne vine sfarsitul...asta e unul dintre ele!!! acuma si cifra necuratului vor sa ne-o puna pe buletine! E sfarsitul, e sfarsitul...dupa care o inceput sa spuna din Biblie tot felul de paragrafe.

* Tot apropo de povestile batranelelor, lasand deoparte susotelile ori de cate ori nu li se ofera loc pe scaun, buba mi-a povestit doua faze savuroase. Doua doamne in troleu ce vroiau sa se faca frumoase:
- Auzi tu hai sa ne facem frumoase pe cand ajungem acasa, ca tare cald ii in autobuz
- Da n-am cu ce sa ma sterg
- Am io servetele de astea cu aroma de trandafir ca sa mirosim frumos.
…..dupa care au inceput sa se stearga peste tot cu servetelele parfumate, sub privirile celor din autobuz J

* Alta data negasind loc pe scaune doua batranele au inceput sa comenteze despre vestimentatia unui tip ce statea pe scaunele din fata lor (in pantaloni scurti si tricou fara maneci):
- Ai vazut? Doamne cum se mai imbraca tineretul din ziua de azi
- Pe vremea noastra barbatii nu umblau cu picioarele dezgolite, d-apoi cu bratele, ca doar e rusine, da acuma tinerii nu mai stiu de rusine.
…..saracele, probabil erau din cretacic si nu s-au obisnuit cu secolul 21.

Ma gandesc ca peste vreo 40 de ani, de-o fi s-ajung, voi fi si eu de varsta lor…sper sa nu ma gadile strechia sa fac si eo comentarii de astea…poate pana atunci nu va mai trebui sa mergem cu mijloacele de transport in comun ci fiecare va avea o capsula a lui cu care se va deplasa spre diferite destinatii…asa n-o sa incomodez cu batranetea mea pe nimeni :))

Cu familionul la interviu!

Lucrez pe resurse umane de mai bine de 1 an de zile si am avut parte de interviuri de tot felul de la cele mai haioase pana la unele cu adevarat enervante, care mi-au pus la incercare rabdarea de nenumarate ori. Lasand deoparte discutia efectiva din cadrul acestor intalniri, ma frapeaza de fiecare data modul in care se prezinta anumite persoane la interviuri.

Azi am avut o tipa de 30 de ani care a venit cu mama de manuta la intalnire. Adevaru e ca parea mai fragila domnisoara, dar nu cred ca acesta e un motiv sa cari dupa tine tot familionul. Nu de alta dar ce impresie lasi unui angajator cand te prezinti in acest fel si mai mult ceri sa fie prezenta si mama? Eu inteleg ca poate a avut experiente mai neplacute, cu diferiti intervievatori de sex masculin, dar aici suntem un colectiv format mai mult din fete...asa ca nu-i stres :D

- Sunteti tot timpul impreuna? Nedespartite? Sau cum de ati venit amandoua?
- Nu neaparat, dar am iesit in oras si daca tot urma sa aiba interviul am zis ca vin si eu sa vad despre ce e vorba, sa o ajut.
- Sa o ajutati cum?
- Poi daca nu stie sa raspunda la o intrebare sa raspund eu!
- Si credeti ca o ajutati asa?
- Sper!
....nu are rost sa mai continui relatarea conversatiei intrucat a fost nevoie sa ma adresez amandurora, sa primesc intrebari mai mult de la mama si bineinteles tot cu ea sa ma pun de acord pentru cand va primi un raspuns fiica ei. Am avut senzatia ca sunt la piata, unde ne targuim pentru un produs, si doamna se comporta din cand in cand ca si cum fiica nu ar fi fost de fata, raspunzand dumneaei in locul acesteia la diferite intrebari...ca deh o mama isi cunoaste mai bine odrasla si stie ce ii place si ce nu...inclusiv ce asteptari ar trebui sa aiba de la un loc de munca!
..."si la munca vor veni tot impreuna? Adica avem oferta lucreaza 2 persoane si platim doar una?" a fost reactia colegului meu la auzul acestei povesti.

Nu e singurul caz de acest gen pe care l-am intalnit. Sunt persoane care vin ba cu sotul/sotia ca sa se asigure ca totul decurge conform unui plan prestabili sau cu copiii. Anul trecut asteptam o tipa la interviu si m-am pomenit cu 4 persoane...2 tipe de vreo 20 de ani, un bebel de vreo 4 ani si unul in burta. Venisera toti sa asiste la interviul pe care urma sa-l am nu cu tipa ce si-a depus CV-ul ci cu prietena acesteia, care dupa spusele ei, vorbea mult mai bine limba italiana. Sa vezi atunci “magie” – vorba lu' Sese, cu 3 perechi de ochi atintiti asupra mea si 3 perechi de urechi ciulite...plus a patra ce mi-a ascultat discursul din burta mamei...imi si imaginam faze din Ally McBeal cand tot ii aparea, in fata ochilor, bebelul acela ce-i dansa in ciuda :))

Am vazut si romani fericiti!

Azi am fost foarte matinala, nu neaparat din proprie initiativa, ci pentru ca m-o trezit veselia vecinilor…mai exact orchestra ce canta de zor “Mandra floare trandafir, In viata esti musafir, Unde mergi unde petreci mai, Tot acasa te intorci...Poti sa ai lumea la picioare, Bani cu furca sa-i intorci, Dar cand te cheama pamantul, Tot acasa te intorci”, melodie ce parca era pe repeat ca mult dupa ce m-am trezit tot piesa asta m-a acompaniat pe drumurile prin casa si “La multi ani”. Era nunta la vecinii usa in usa cu mine, oameni fericiti, radeau, dansau…in dansul lor mai nimereau ba in usa mea ba in usa liftului.

Sezonul nuntilor e ca si cel al festivitatilor de absolvire si al banchetelor iti spun ca e vara frate! In weekenduri cele mai dese si vesele “triluri” vor fi de la orchestrele de la nunti, clopotele bisericilor si claxoanele masinilor. Singurul inconvenient al nuntilor facute in Cluj e ca se tin ziua – undeva de la ora 2 pana pe la 24 in cel mai bun caz si parca nu au farmecul petrecerilor facute seara. Mie mi-e dor de nuntile din Radauti unde stai si petreci toata noaptea si de cele de la bunici care sunt facute mai mult in aer liber – toata distractia e fie la caminul cultural, fie in curtea mirilor si ai tot timpul la dispozitie sa te desfasori pana dimineata si a doua zi de la capat.

Asta imi aduce aminte ca anul asta, pana acum am vreo 4 nunti la care trebuie sa merg – fiecare in alta localitate, 2 in august, una in septembrie de ziua lu’ Buba si alta in octombrie, putin inainte de ziua mea. Plus, deja, alte doua anul viitor prin iulie si august – invitatia am primit-o cu mai bine de 1 an inainte de nunta…ca sa fie siguri ca ma prezint si nu-s plecata prin vreo strainezia!
Astea fiind spuse…e de pus deoparte banutzi pentru a plati distractiile!

Concerte ce nu trebuie ratate!

Ca tot e weekend am avut un pic de timp pentru a frunzari internetul in cautarea unor festivaluri si concerte prin tara la care as vrea sa merg.

Vizate sunt festivalurile de la Bucuresti, Peninsula de la Targu Mures, ArtMania de la Sibiu si festivalul de la Sighisoara - la ultimele trei vreo 3 ani la rand tot am mers…bineinteles tinand cont si de trupele ce urmau sa cante si i-am vazut pe cei de la HIM, The Rasmus, Kosheen, ATB. L-am ascultat si pe Eros Ramazzotti la Sibiu prin 2007 si pe Lenny Kravitz anul trecut la Bucuresti.
Anul acesta as vrea sa ajung…desi nu cred ca e posibil la concertul celor de la Limp Bizkit pe 28 iunie la Bucuresti…in cadrul festivalului Rock the City! Cateodata pentru astfel de chestii mi-as dori sa locuiesc in Bucuresti, astfel n-ar mai fi nevoie sa fac 9 ore dus/9 ore intors cu trenul pentru un concert – acolo se intampla mai toate – in iulie vin The Killers, Moby, Placebo si altii pentru Bestival!
Pe 16 iulie canta Nightwish la Sibiu – 110 Ron e in cadrul festivalului ArtMania. E super atmosfera in oras pe timpul festivalului – daca nu s-ar vorbi romaneste nici n-ai zice ca suntem in Romania.
Apoi The Prodigy pe 26 iulie la Coke Live Peninsula, la Targu Mures e doar 80 Ron intrarea in ziua respectiva. Plus ca vine si DJ Tiesto si alte trupe romanesti si din strainatate. Pentru cei care n-au fost inca la o zi de Peninsula - nu as putea sa le exprim in cuvinte atmosfera, trebuie sa mearga pentru a simti! Io zic ca merita, mai ales ca la astfel de concerte mai greu reusesti sa ajungi in strainatate si atunci daca vin trupele la noi…SA PROFITAM!

Promoveaza mersul pe bicicleta in Cluj!

Cluburile Rotary din Cluj, organizatiile de tineret si Clubul de Cicloturism Napoca organizeaza in aceasta dimineata un tur ciclist simbolic prin oras intre orele 11:30 si 12:30. Urmeaza a se semna un memorandum la Primarie elaborat de tinerii din CCN, pentru promovarea mersului pe bicicleta in Cluj. Cei care sunt interesati sa se alature campaniei si sa se dea "o tura" cu bicicleta sunt bineveniti sa se alature grupului de voluntari! Daca nu puteti participa din diferite motive puteti imprumuta bicicletele sau promova evenimentul in randul prietenilor si cunoscutilor. Oricum actiunea este deja o traditie in randul cunoscatorilor si este organizata in mai multe orase ale tarii. Pentru mai multe informatii despre manifestare, poze si filmulete din alte orase si din anii trecuti puteti accesa urmatoarele adrese:

http://ccncluj.blogspot.com/

http://www.rotary2241.org/new/detalii/stafeta-ciclista-rotary/
http://www.rotaract-resita.ro/proiecte.html#stafetaciclistarotary
http://valcenii.ro/tag/rotaract/

Tu iti "umfli" informatiile din CV?

Dupa o zi destul de grea de training am inceput sa dau si telefoane pentru a stabili interviuri. Printre acestea m-a surprins conversatia cu o domnuca ce si-o depus CV-ul la jobul nostru...rezulta ca stie limba italiana destul de bine, doar ca adevarul era altul!

- Buna ziua va sun in legatura cu CV-ul pe care vi l-ati depus pentru jobul oferit de societatea noastra.

- Da spuneti!

- Oferta noastra este pentru limba italiana. Am observat din CV ca stiti aceasta limba la nivel mediu si...

- Eu nu vorbesc limba italiana! Nu cunosc limba italiana!

- In CV ati scris cu totul altceva!

- ......

- Atunci de ce v-ati depus CV-ul la un job care cere limba italiana si mai ales de ce ati trecut in CV ca stiti aceasta limba, cand de fapt adevarul este altul?

- Hmm buna intrebare!

- Niste sugestii...atunci cand mai aplicati la un job uitati-va bine la cerinte, sa fiti sigura ca indepliniti macar unul dintre criteriile de baza si cand va faceti CV-ul macar din respect pentru angajator scrieti lucruri reale...altfel nu are rost sa irositi nici timpul dvs nici cel al unui recruiter.

- Bine! La revedere!

Ma intreb cati isi exagereaza informatiile din CV sau mai mult isi trec lucruri mai putin reale doar pentru a da bine la o anumita oferta de munca, pentru a fi chemat la interviu? Dar fata in fata cu angajatorul ce fac?? Cum isi sustin cunostintele din CV...se descurca cum pot!!??

La mancat de cirese furate!

Ora 23.30...incerc sa ma refac dupa o zi plina de activitate in aer liber, incheiata cu un meci de fotbal pana pe la 22. Primesc o invitatie placuta:
- Hai la mancat de cirese!
- Cand, cum? unde ati gasit cirese la ora asta???
- In copac!

- Bine dar n-aveti ciresi in gradina..
- Bine...in gradina noastra nu, dar in gradina altora sunt si inca multe!
Adevarul este ca inca de cand ne pregateam de iarba verde, ne facusera cu ochiul niste cirese din gradina restaurantului Shanghai de pe Turzii. Asa rosioare, carnoase...aratau delicios...numa bune de testat papilele gustative si prilej de festin pentru stomac! Ca doar n-aveau cum sa fie rele...vorba aia tot ce-i furat (a se citi fructe) e mai bun :)
Nu am putut fura decat cu privirea la momentul respectiv, pentru ca era in plina zi, nu ne puteam cocota pe gard si in plus misunau vecinii pe la porti. Io bagasem fara jena niste visine in gushuta, dintr-un copac vecin, pana si-a scos capul din casa o lele si a trebuit sa ma retrag strategic :D
Si intorsi de la iarba verde, in timp ce io imi vedeam de treburi pe acasa...altii actionau de zor in gradina restaurantului. Rezultatul juma de copac dat gata, un lighean (stiti ce inseamna nu?!) plin de cirese si bineinteles satisfactie deplina. Am papat si io pe nerasuflate cirese in acea seara, de mi-am facut plinul pentru toata saptamana. Le multumesc pe aceasta cale pentru initiativa si daca mai duc la indeplinire astfel de fapte marete sa nu ezite a ma chema, mai ales ca am si eu antecedente...imi aduc aminte, ca am "cules" din aceeasi gradina, gutui, in prag de toamna,ori de cate ori am avut ocazia, cat timp am locuit pe o straduta aproape de calea Turzii. Erau nemaipomenite pentru compot! Numai cand ma gandesc acum mi se face gura apa :D

PS: Sper sa nu citeasca vreun cunoscut al restaurantului...nu de alta dar or sa dea angajatii iama in cirese si alte minunatii, doar de ciuda sa nu le lase altor pasari de noapte :))
PS 2: Am iesit aseara cu feciorul lu' Prodaniuc la o berica...mi-o spus ca de pun numele lui pe blog o sa am mult mai multe vizite! amu de nu se va implini profetia o sa vada el cat are de tras :D

PS 3: Sese m-o informat ca weekendul acesta - duminica - e sarbatoarea cireselor pe langa Beclean...deci se mananca pe saturate!

Salvati cinematograful Republica!

S-a terminat si TIFF-ul, s-a terminat si cu aglomeratia si cu cinematografele pline…de nu mai gaseai bilete la unele filme. Se pare ca numai cu ocazia diferitelor festivaluri sau proiectii speciale, filme eveniment, mai vine lumea la cinematografele din oras…acum ori fug la mall la proiectii…ori isi descarca de pe net filme…nu e de mirare ca pe perioada TIFF-ului a rulat la Republica un spot pentru salvarea cinematografului…care in ultima vreme numara tot mai putini spectatori.
Din filmele la care am reusit sa ajung cel mai mult mi-a placut “Mammoth”, prezentat in cadrul sectiunii Supernova. A fost un film halucinant - cred ca e cel mai bun cuvant pe care il pot atribui acestei proiectii. Nu stiu altii ce au simtit, cum au simtit, dar eu timp de minute in sir parca am evadat din realitate si am trait din plin actiunea filmului. Mi s-au parut atat de reale scenele, sentimentele un amestec de trairi ce se perinda pe 3 planuri USA, Filipine si Thailanda. Povestea filmului, imaginile si muzica m-au transpus intr-o alta lume.
Apoi m-am distrat copios la “Hai noroc” si la “O istorie completa a esecurilor mele sexuale”, filme care m-au binedispus nu doar pe mine ci cred ca si pe cei care le-au vazut. Stiu ca la aceste 2 filme sala a fost de fiecare data plina, oamenii au stat si pe scari si mai mult de atat…s-au epuizat rapid biletele, incat unii au ramas pe dinafara. S-a aplaudat mult si s-a ras zgomotos.
Mi-au mai placut “Hunger” si cateva scurtmetraje din seria Umbre, in special “Next Floor” – e o traditie, ca in fiecare an sa merg la proiectiile din aceasta sectiune.
Imi pare rau ca n-am mai gasit bilete la “Politist, adj” si la “Anticristul” si ca nu am putut ajunge la “Amintiri din Epoca de Aur”, dar anul viitor imi va fi invatatura de minte o sa-mi iau poate chiar din prima zi bilete la filmele care ma intereseaza…iar la alte proiectii voi merge, in functie de disponibilitate, de parerile celor care au fost si bineinteles daca vor mai fi bilete!

PS: Salvati cinematograful Republica…mergeti si la proiectiile ce ruleaza acolo!

PS: Imaginea e luata de pe site-ul Tiff-ului.

TIFF-uiti de peste tot uniti-va!

Azi se de startul TIFF-ului la ora 19 la Republica. Multe filme, voie buna, puzderie de oameni, formalitati, poze si multe petreceri si conferinte de presa.

Personal cel mai mult imi place atmosfera boema din Cluj in perioada asta, intrucat vin oameni de pe tot din tara si strainatate si pentru mai bine de 1 saptamana petrec in stilul lor, pe plaiurile clujene. De fiecare data am impresia ca in timpul TIFF-ului Clujul se schimba total - e ceva in aer - poate datorita teraselor pline pana tarziu in noapte, aglomeratiei de pe la cinematografe si din baruri si miilor de legitimatii ce atarna la gatul participantilor. Clujul e intr-o roiala continua! Apoi astept revederea cu prietenii din Bucuresti - voi avea casa plina - si toata distractia de la petrecerile organizate pentru participanti, pentru voluntari si pentru invitatii din strainatate.

La editia de anul acesta ruleaza pana pe 7 iunie la cinematografele din Cluj si in alte locatii stabilite de organizatori, peste 200 de filme. Vor fi si proiectii in aer liber si mi-a atras atentia faptul ca startul proiectiilor va fi dat pe autostrada Transilvania - ma rog portiunea de autostrada, unde toti cei interesati pot vedea filmul JCVD. Mi-am notat cu buba deja cateva filme la care vrem sa mergem! Clar n-o sa ratez sectiunea Umbre, Zilele Filmului Romanesc si cateva filme din Competitie...plus proiectii in aer liber - la care recunosc ca n-am reusit sa ajung inca, intrucat ma gaseam tot timpul fugind de la un cinematograf la altul cu Cristof, pentru nush ce film :)

Asa ca distractie placuta si cat mai multe filme bune sa prindeti - avand in vedere spotul de anul acesta - http://www.youtube.com/watch?v=_SYfPI-k4q8 - sper sa nu ma nimeresc numai la filme cu specific...

PS: Tot in weekend se tin petreceri in Hasdeu in cadrul Campus Fest. Bere, mici si distractie de dimineata pana seara. In cele 3 seri de week-end Hasdeul va asteapta la concerte open air sustinute de trupe locale precum: Whisper, Sinapsa, The Juniors, Dolly si Personal, dar si de Bere Gratis, Suie Paparude si Anda Adam.

Motive sa nu cumperi din hipermarket!

N-o sa mai cumpar din hipermarket-uri.

Da, cu siguranta sunt mai multe produse, mult mai multe sortimente, platesti cu 1 leu mai putin decat la magazinul de langa bloc, dar dezavantaje sunt multe.

Cheltui mai mult decat ti-ai propus: Am incercat in toate felurile. Am mers si cu o lista de produse pe care trebuia sa le iau. Imi calculam ca trebuie sa cheltui 10 RON si de fiecare data cand ajungeam la casa trebuia sa platesc pe putin 50 RON. Cumparam o gramada de nimicuri de care nu avem nevoie, de care suntem doar curiosi, si asta pentru ca trecem pe langa ele, ne face ambalajul cu ochiul si hop tzop le punem in cos.

Multe sortimente: Stam minute in sir in fata unui raft pentru a ne decide daca sa luam paine alba, paine neagra, paine graham, paine cu seminte, paine cu susan, paine integrala, paine pe vatra, paine feliata etc. Ne bolunzim in cele din urma si dupa mult timp vine decizia - luam tot acelasi fel de paine pe care o mancam zi de zi! Greu!!!

Aglomeratie: Fiind un hipermarket tot timpul, dar mai tot timpul e plin de lume, care roieste printre randuri, care alearga de colo colo pentru a-si pune nush ce produs in cos, care incurca circulatia, care iti ia de sub nas produsul pe care l-ai ochit si pentru care ai facut kilometri etc. Ahh si cosurile mai trebuie sa ai si grija lor - sa nu dai peste cineva!

Cozi infernale: Cand in sfarsit te-ai hotarat asupra tuturor produselor iti indrepti pasii catre casele de marcat. Si surpriza! De la jumatatea hipermarketului se formeaza coada. Zeci de oameni cu cosuri, pline cu zeci de produse, care asteapta sa plateasca. Asta ca sa nu mai punem la socoteala cozile de la standurile de mezeluri si branzeturi.

Cineva va vrea caruciorul tau: Iesi din magazin si te pui intr-un colt pentru a-ti aranja produsele in pungi. Tot timpul, dar mai tot timpul va veni cineva spre tine cu mana intinsa si cu 5 bani in palma, pentru a-ti solicita caruciorul!! N-o sa pot intelege lucrul asta! Cand in jur mai sunt 10 de alte carucioare libere, la fel de mari, de colorate, de greoaie si care tot cu 5 banuti se iau, de ce kizda della madre trebuie sa ma grabesc io sa-mi pun cumparaturile in pungi pentru ca cineva ma tine under presure??? Mi s-a intamplat acum 2 zile la Kaufland o doamna a venit tinta spre mine cand am iesit din magazin pentru a-mi lua caruciorul. I-am spus ca poate lua altul, dar a preferat sa astepte si chiar mi-a pus rapid produsele in sacose!

Pierzi timp: NU ne iese deloc cu economisitul nici de dineros nici de timp. Doar ganditi-va cate ore se pierd intr-un hipermarket, pana te decizi asupra produselor, pana te uiti la ce a mai aparut nou, pana stai la cozi pentru a-ti lua tot ce iti trebuie si mai apoi pentru a plati. Timp pierdut la cumparaturi, timp care in nici un caz nu e investit...decat mai pe urma pentru bunastarea stomacului :)

Tot timpul uiti sa iei ceva: Oricat de grijulii am fi, in cele din urma tot uitam sa luam ceva...si de obicei acel ceva este destul de important - tip "cur papirul" si ne aducem aminte cand intram in scara blocului, in casa sau daca e spre nefericirea noastra cand suntem pe buda :))

Si sa nu mai punem la socoteala sacosele pe care trebuie sa le caram kilometri pana acasa, ca deh unii n-avem masini, nu mai vrem sa dam bani pe taxi si chiar de luam troleul...mai sunt cativa metri buni pana la destinatie...timp in care ni se lungesc nu doar manerele sacoselor ci si mainile ne ajung pana la genunchi!

Solutia: Tot mai bun e magazinul de langa bloc! merg ori de cate ori imi trebuie ceva, nu car sacose, nu pierd foarte mult timp intrucat stiu exact ce imi trebuie si nu mai arunc ochii prin jur pe la alte produse, nu am de ghidat un carucior - pot sa nici nu iau cos, nu stau la cozi kilometrice si pe deasupra mai e si aproape!

E foame de carti!

De cand s-au inventat ofertele ziar + carte sau dvd nu mai gasesti dimineata nici o publicatie de acest tip. Se topesc.

Inca nu m-am trezit atat de devreme incat sa vad nebunia - goana dupa carte, dar imi si imaginez o coada ca la painea pe vatra, sau ca la farmacii la inceput de luna cand se dau medicamente compensate :D. Hop tzop trag grijalul vanzatorii, hop tzop sare lumea cu banutii pentru carti. E o adevarata nebunie, mai ales daca ai colectia pana in acel moment...si n-ai reusit dintr-o nesansa urata sa achizitionezi numarul din acea zi.

Si mi-am propus sa iau si eu doua exemplare pe care mi le doream de mult in biblioteca si care apar la Adevarul: Idiotul si Mandrie si Prejudecata! Azi spre exemplu am reusit sa gasesc si volumul 2 din Idiotul, frumos copertat si impachetat. Si m-a oprit o domnuca in statie, m-a prins de mana, si cu o privire un pic disperata m-a intrebat cum am reusit sa iau cartea si de la care chiosc anume, pentru ca ea umblase pe la toate de prin centru fara succes. Ehhh magie...vorba lu' Sese!

Plus cand am coborat in Manastur in statie, un pusti - sa fi avut vreo 5/6 ani, m-a vazut cu cartea in mana si i s-a adresat tatalui: "Tati uite cartea, cartea din colectia Adevarul! Noi o avem toata pana acum, nu? Mami a luat numarul de azi?" Bebelul ala poate nici nu stia bine literele din alfabet, dar stia ca exista o colectie de carti lansata de Adevarul, carti pe care parintii lui le cumpara in fiecare saptamana! Asta da campanie reusita! Sper ca macar atunci cand va creste...sa-si aminteasca sa mai si citeasca din cartile de pe raftul parintilor!

You want girl fight?? U have it!

Daca se scrie in ziar despre noi, macar sa stiti de ce!

10-15 minute pana la concertul Vita de vie. Lume voioasa si nerabdatoare in fata, stanga dreapta...mai putin in spate. Simt o durere la piciorul stang, de-mi vine sa urlu - am o rana de cand am fost, cu pantofii noi, la festivitatea blondei de la Drept :). Ma intorc spre tipa ce m-a calcat sa-i explic ce si cum. Ma izbeste cu replica:

- E ziua mea fac ce vreau!

- Ok e ziua ta, La multi ani, dar nu e nevoie sa calci oamenii.

- Nu ma intere!!...dupa care incepe sa se impinga intentionat in grupul nostru, in special in mine. Incerc iar cu vorba buna si-mi spune ca e masa lor si noi am venit acolo! - Helau e un concert in club...eram in fata langa scena, unde e toata lumea, eu ce sa fac daca si masa lor era prin apropiere???

- Da ce ati rezervat si oxigenul din jur???!!! ma rastesc la ea!

Intervine si buba:

- Ce ai platit biletul mai mult ca mine de te agiti atata!!?

Timp de vreo 5 minute au tot fost schimburi de replici, unele nici nu le-am auzit ca era galagie in club. Ma manca palma asa de tare - prietenii stiu povestea cu fosta colega de apartament. Acum incercam sa ma calmez, imi spuneam ca am venit sa ma simt bine si nu sa ma cert. Dar dormucelor nu le-a fost bine si s-au tot impins in noi, io in ele si tot asa...incat incepusem sa-mi fac tot felul de planuri in minte cum sa-i aplic mai bine o "corectie" ca sa simta. Intre timp insa buba nu a mai suportat situatia si si-a varat mainile in parul sarbatoritei. Ia de-aci cadou de ziua ta! Eram cu spatele si n-am prins faza memorabila. NU intelegeam de ce toata lumea era atintita cu ochii spre grupul nostru. M-am intors si m-am bagat intre ele. Pe buba o tinea un tip si pe sarbatorita o prietena, care imi striga ca de suntem destepte ne luam taplashitza. I-am bagat o kizda della madre ca n-am mai putut - oricum in final s-au evaporat ele in timpul concertului. Au venit cei de la bar, tipa cu biletele - uimiti toti ca e bataie intre fete :))...dupa ceva timp s-au linistit apele.

- Ioiiii daca mi-o spart ochelarii, io o astept pe asta afara sa vezi ce-i dau!!! striga buba mea karatista :))...i-am ridicat ochelarii de pe jos, de printre sticle, erau intregi!

Dupa toata faza m-a izbit un ras, de am crezut ca o sa raman cu gura pana la urechi in vecii vecilor...asta pentru ca nu ne asteptam la o astfel de reactie. Buba rulzzz! Buba ne-a uimit pe toate! Mi-am simtit lacrimile pana in gura si mi-o dat o tipa un servetel! Go go buba!

In rest concertul a fost fain, e incredibil cata energie emana pe scena Despot si cum incearca sa-si educe publicul. Mi-a placut reactia lui la adresa unora care se agitau prea tare prin multime:

- Hopa fratilor ce faceti, ce-i asta? Voi vedeti la TV ca asa se face la concertele rock si faceti si voi! Am inteles ca sunteti la un concert rock, dar hai sa avem un pic grija si de cei din jurul nostru si sa-i respectam nu sa-i calcam in picioare!
Am dansat, ne-am eliberat, ne-am simtit bine si ca bonus am ramas si fara 3 degete la piciorul drept - m-o calcat in repetate randuri un tip, dar asta si-o cerut scuze de fiecare data.

P.S: In deschidere la VDV au cantat cei de la Propaganda de la care am retinut piesa cover - transformata de la 3SE Vorbe: "Sticle, sticle goale pe covor/Sticle goale de alcool/In dimineatile tarzii.....hai buna dimineata si voua :))

Bungee jumping, Vank si o bere!

Cel mai usor iti dai seama ca vine vara odata cu inceperea festivitatilor de absolvire si a festivalurilor.

Luna mai probabil e cea mai aglomerata din acest punct de vedere. Numai eu am colindat pe la Drept, ISE si USAMV in weekend pentru a-mi felicita prietenii cu ocazia absolvirii. Si-apoi am indesat terasele. D-apoi toti ceilalti!

Incep festivalurile! Parca a trecut o vesnicie de cand n-am mai baut o bere pe platoul salii sporturilor. Mi-era dor de mirosul de mici si de kurtos si de concertele in aer liber, la ingramadeala cu sute de alti oameni.

Weekendul ce vine (15-17 mai) o fac bungee jumping si o sa ascult Vank la Sala Sporturilor, cu ocazia Napoca Music Event.

Vine si muzica la Delahoya intre 22-24 mai in parcarea din Polus Center.

Pentru amatorii de filme, consursuri, teatru si alte activitati la pret redus este Campus Fest. Ce-mi aduc eu aminte din acest festival? De all nightere! In timpul facultatii, la una dintre editii, ne-am dus la filmele de groaza din program. Ne-am asezat vreo 7 persoane in randurile din fata de la Cinema Victoria si ne-am speriat asa de tare atunci ca am inceput sa radem de groaza si am tinut-o asa pana la final ca sa nu ne dam de gol :)). Plus ne-am tinut de maini...de zici ca eram un lant de slabiciuni! Editia de anul acesta va fi intre 25 - 31 mai cu de toate: filme, teatru, traininguri, muzica si petreceri in Hasdeu.

Si nu trebuie sa uitam de unul dintre cele mai importante festivaluri TIFF-ul. Anul acesta filmele vor rula intre 29 mai si 7 iunie. Pentru cei care mai vor sa devina voluntari ai festivalului ar trebui sa se grabeasca - am inteles ca sunt foarte multi doritori.

Ce mi-a atras mie atentia:

12 mai - concert "Vama" in My Way de la 22:30

14 mai - concert Puya in Irish Pub de la ora 20:00

- concert Vita de Vie in Janis de la 22:30

14/15 mai - Primavara cartilor

16 mai - concert Luna Amara la casa Tranzit de la ora 20:00 - lansare de album

Weekendul ar trebui sa fie de 3 zile!

O saptamana de dor de Felix si 1 Mai: de apa, soare, muzica si relaxare. Dor de mirosul de gofri, de porumbul fiert si de kilogramele de inghetata pe care le-am mancat acolo. Dor de mancarea facuta de mami a lu' Blue, de somnul ce-l luam dupa o zi de balaceala, de Blue Monday si de seara cand ne-a dat afara din hotel ca eram prea galagiosi in 11 :D. Weekendul ar trebui sa aiba 3 zile sau vorba lu' Comi 3,5 zile si sa nu existe dimineata de luni - asa ne-am putea relaxa complet dupa cateva zile de munca intensa. Asa am avea posibilitatea sa plecam mai des din oras fara sa fim presati de timp: e duminica seara, trebuie sa ne intoarcem maine se merge la munca!!! In cazul nostru, probabil daca vacanta ar fi fost mai lunga urma sa ne transformam toti in amfibieni, sa ne creasca membrana intre degete si sa avem inotatoare la cat timp am petrecut in apa si sub apa.

P.S.1: Lume multa la Felix si de toate felurile. Am ramas indelung cu privirea atintita la un tip ce avea pierce in ambele sfarcuri si in buric. Lui Blue i s-a parut ca seamana cu Keanu Reeves...daca e asa sper ca macar Keanu sa nu ma dezamageasca la capitolul asta. Cum ar zice buba arata HORROR :D. Plus inca o faza nostima o doamna bine avea "neste" tzatze imense de-i pluteau lejer deasupra apei...noroc pe ea, in caz de naufragiu NO PROBLEM sigur n-o sa se inece.

P.S.2: La intoarcere spre Cluj, din Gilau pana in capat la Floresti s-a mers bara la bara si normal ca am avut mai mult timp la dispozitie sa ochim tot ce se intampla prin jur. In curtea unuia era o cruce cu Mantuitorul ce nu ni se parea prea la locul ei. O "camarada" - nu dam nume - nu s-a putut abtine sa comenteze: "E prea sexy poza asta, nu vi se pare asa??!!!"

Am copacul meu!

Sunt 2 saptamani de cand n-am mai postat pe blog. Doua saptamani de cand am fost la marea impadurire!!! Asa de repede a trecut timpul, incat nici n-am mai avut timp sa va povestesc despre aventura de prin padurile de pe langa Baia Mare.
Personal am schimbat 5 mijloace de transport pe ruta Cluj - Baia Mare - locul faptei. Am pornit cu autocarul vineri seara, sambata dimineata pana in centrul vechi al orasului ne-a dus Adi cu masina, pana aproape de locul faptei am ajuns cu un alt autocar...iar de acolo a inceput aventura. O mare de oameni inarmati cu bunadispozitie, umor si unelte au redat viata unui ochi de padure. Pentru amatorii de senzatii tari...va recomand sa incercati o plimbare prin padure, pe un teren denivelat, marginit de ape, in remorca unui camion...avand drept companie zeci de necunoscuti :))) Vorba lui Creanga...nu stiu altii cum sunt, dar mie mi-o palpitat de adrenalina hertzul, mai ales ca era cat pe ce sa ne trezim intr-un parau din cauza unei defectiuni la directia camionului. Pana la locul faptei au urmat sute de metri de urcat pe jos prin padure sau cu masinile 4x4. Am fost 3 Raluci si o Aura intr-unul dintre jeep-uri si probabil din cauza concentratiei prea mare de spirit feminin am ramas blocati in coasta unui deal la un moment dat. Am gustat pana la glezne, unii dintre noi, din mocirla padurii, am sarit prin apa si peste pietre, ne-am facut drum printre crengile copacilor uscati - am dus o adevarata lupta de zici ca eram la un reality show. Important e ca la finalul acestei aventuri ne-a asteptat un camp de verde - copaci si iarba si o patura de mov - branduse si alb - ghiocei si zapada care ne-au dat suficienta energie pentru partea practica - impadurirea! Tricouri, sepcute, cizme si manusi ne-au fost puse la dispozitie pentru desfasurarea in cele mai bune conditii a acestei activitati - baietii la sapat, iar fetele la plantat. Si in plus am avut apa si suc la discretie si mancare buna la finalul zilei! Iar cei care nu s-au grabit spre oras, pe seara, au avut parte si de o cina cu pastrav. Astfel in 2 zile multumita unui grup de voluntari s-a terminat treaba planuita pentru 4 zile - plantarea a 12.500 de puieti. Personal mi-a placut mult. A fost o iesire presarata cu de toate. Am respirat altceva decat aerul de oras, m-am bronzat, am cunoscut lume, am facut poze si am plantat impreuna cu buba unul dintre copacei...peste 10 ani acolo va fi o adevarata minunatie, sper sa-mi recunosc puiul cand va creste :).

P.S.: Cat despre celelate activitati am jucat remi cu trupa si ne-am cinstit pana pe la 1-2 noaptea iar a doua zi ne-am aventurat prin Sighet la Memorial, pe la Sapanta la Cimitirul vesel, pe la Cavnic, am vazut si simtit cum merge masina singura pe o anumita portiune datorita magnetismului...si datorita entuzismului foarte mare si petrecerii de cu o seara inainte tin sa mentionez ca am "sfintit" cu Dorin locurile pe unde am trecut - cunoscatorii stiu la ce ma refer :)))

Marea impadurire :)

Nu m-am mai trezit de mult asa de dimineata. Cel mai recent astfel de eveniment s-a produs anul trecut in preajma Craciunului, cand plecam spre Bruxelles.

Am deschis fereastra sa simt aerul rece…mi-am facut deja un obicei ca in fiecare dimineata sa stau pret de cateva minute pe geam pentru a ma trezi. E altfel dimineata…ganduri improspatate, trairi mai intense si cred ca daca ne-am propune intr-un astfel de moment sa schimbam lumea am reusi intr-un fel sau altul!
Bag doua dansuri in fata oglinzii pe “Breakaway” pana se face cafeaua si arunc un ochi prin dulap sa vad ce pun in bagaj. Azi plec spre Baia Mare la marea impadurire. Intai trec peste o zi de munca, iar diseara intregim gasca. Tricouri, pantaloni, un hanorac…in fine haine de scandal pentru zilele ce vor urma. Si papuci! Pentru piciorul meu de elefant – port 36 :D - se pare ca nu au cizme…arza-le-ar norocul pe cei care au primit mai multa apa la radacini si au atins cote intre 38 si 43! Ne asteapta tricourile, sepcile si manusile din partea casei special antrenate pentru eveniment. Si atentionarea speciala data de organizatori la una din intalnirile cu cei din Baia Mare: fara muzica in padure!…ca deh daca se da semnalul de urs trebuie sa fim pe pozitie! Sa mai spuna cineva ca nu e o activitate care presupune riscuri :) ! oricum nu ma las io asa usor…vorba aia ati mai vazut drac mort! Si in plus mai trebuie sa-mi indeplinesc datoria fata de univers si sa aduc pe lume un minunat copil…candva! Deci nu scapa omenirea de o raluca sau un raluc in miniatura.
Si pentru cei care incep de azi activitatea mult spor si gropi cat mai multe!

PS. 1: Ia ce lucruri minunate ne asteapta: La ora 9.00 incepem lucrul efectiv. Pauza de masa la pranz. Inca o tura de lucru pana la orele 16.00-17.00. Iar duminica , lucrul se termina cu masa de pranz, care va consta in gratare facute la fata locului. Dupa masa, vom face o tura de offroad turistic in zona :))

PS.2: Sa aveti un weekend placut, linistit sau zbuciumat dar plin de soare...revin cu poze si povesti saptamana viitoare!

Daca barbatii se viseaza cu 2 lesbiene...femeile ce fantezie au?

Jur: Clujul nu te lasa deloc sa te plictisesti. O simpla iesire in oras, oricat de banala ar fi la prima vedere se dovedeste a fi in cele din urma plina de surprize. E plina lumea de “minunatii” fel si fel.

Prima situatie: Iesi la o bere bine meritata, in centru, la terasa, dupa un weekend in care ai bagat la ghiozdanel fel si fel de bucate. Esti cu prietenii te simti bine si deodata vine un domn ce-ti prezinta carti postale si vederi. Nu arati interes, si iti intorci privirile spre cercul ocrotitor al amicilor, dar te trezesti din senin cu un alt tip la propriu sub masa!!! Te intrebi cum pana penelor a ajuns acolo fireste, doar nu l-a clocit instantaneu si deodata masa. Si iti dai seama ca in momentul in care tu intorceai capul spre prieteni, in stanga ta se desfasura urmatoarea scena…tipul de sub masa sarise la propriu la gatul domnului cu vederile, si din cauza avantului prea mare ce si l-a luat a alunecat pur si simplu sub talpile noastre. Ce a urmat? Scandal, bataie pe langa masa noastra, scaune luate pe sus, papuci aruncati…mai ceva ca la conferinta de presa a lui Bush si bineinteles politie dupa vreo juma de ora de agitatie…dupa care s-a lasat iar linistea.

Situatia a doua: Esti la semafor si astepti rabdator sa se schimbe culoarea pentru a-ti indrepta pasii spre locul de intalnire cu prietenii. Deodata o ploaie de injuraturi de tot felul, care de care mai intortocheate ca mi s-ar impletici limba in gura de as vrea sa le reproduc, se abate de la un domn din fatza asupra ta, a celor ce mai asteapta la semafor si bineinteles asupra unei nefericite aflate la capatul celalalt al firului. Cuvinte grele spuse in gura mare in tot felul de alaturari ca nici vesnica Nikita sau Querida nu cred ca ar putea debita!!! Vai de urechile noastre, ale celorlalti, care am asistat la un astfel de eveniment!

Situatia a treia: Esti cu o prietena, fata fiind, si treci prin Piata Muzeului si se baga in seama “neste” domni ce-si beau berea, aparent calmi, la o terasa:
- Voi sunteti pe invers?
- Clar!...raspunzi pe acelasi ton glumet!
- Si ma primiti si pe mine intre voi?
- Neh, nu ne plac baietii!
- Ahh ce pacat…ca asa de bine m-as fi simtit!!
Plus intr-o seara un tip m-a abordat cu o replica de genul: "Auzi tu nu esti lesbi? ca cea mai mare fantezie a mea e sa fiu cu 2 lesbi!" Si-o fi facut el socotelile ca daca is lesbi am si o prietena pe undeva! Acuma chiar vreau sa inteleg de ce majoritatea tipilor/baietilor/barbatilor au aceasta dorinta de a fi cu doua lesbiene? Cred ca e una dintre cele mai comune si probabil arzatoare fantezii pe care ar vrea sa si-o indeplineasca si pe care am auzit-o din gura multora. Oare la femei/fete poate fi identificata o astfel de dorinta/fantezie comuna – in sensul de cea mai des intalnita? Astept pareri :D

Din seria Atlas de Mitocanie Urbana - "Mahalagiul de centru"!

Imi place la nebunie initiativa celor de la Radio Guerilla, si cred ca nu doar mie, de a scoate in evidenta tipare din peisajul urban.

Ei bine pe lista cred ca ar mai trebui trecut un alt specimen “Mahalagiul de centru” (Urlatus mahalagius) o combinatie intre stilul vestimentar al taranului de mall si limbajul badaranului de cinematograf. Este specimenul care atunci cand ii apare la linia orizontului o reprezentanta a sexului frumos incepe sa urle, sa scoata pe gura diferite onomatopee, interjectii si incercari de cuvinte in disperata tentativa de a atrage privirile acesteia. De altfel urlatul este sigura modalitate prin care stie sa se puna in evidenta. De obicei se deplaseaza sau "umbla" in turma, pentru ca singur nu se poate baga in seama si are sprijinul celorlalti ori de cate ori o singura si unica schimonoseala verbala nu da roade. Se intalneste la semafor, in fata magazinelor, in aglomeratie, ori de cate ori crezi ca tie nu ti se poate intampla nimic straniu el este acolo pentru a-ti strica bunadispozitie sau pentru a te face sa exclami: “Prostia nu are limite”! Spun asta pentru ca ieri am avut deosebita, fantastica, si preamiluita placere sau curatul ghinion de a vedea doua astfel de exemplare si era cat pe ce sa-mi migreze piticii de pe creier intr-o alta emisfera. Voua vi s-au intamplat chestii trestii de acestea?

Momente kodak :)

“Obiectiv la angajare: Urmaresc salariile cat mai mici, spagile si imi place sa practic avocatura, ma imbrac frumos ca sa arat a avocat. Drept beneficii vreau un caine cu care sa vorbesc.
- Iar peste 5 ani unde va vedeti?
- Pai eu nu vad in viitor, numai vrajitoarele vad”

Am primit azi, spre sfarsitul unei zile obositoare de munca un CV pe eternul Ejobs, care mi-a solicitat intens muschii fetei. Am ras de am crezut ca o sa raman cu gura blocata pana la urechi. Va invit sa savurati si voi o bascalie, in prag de seara. Povestea emotionanta a unei tinere gravide, care a facut dreptul pe banii sotului ce a dat o “spaga” la Barou, a lucrat la coaforul mamei unde avea drept responsabilitate stergerea prafului, iar educatia si-a desavarsit-o printr-un curs cu un anume tip care i-a aratat “cum se face dragostea la femei”!
Tin minte ca anul trecut am primit un alt CV de acest gen, tot prin intermediul unui site de recrutare online, doar ca era o altfel de modalitate de promovare a bomboanelor M&M. Daca il gasesc, vi-l atasez sau daca ati intalnit si voi astfel de CV-uri, de prezentari, va astept la povesti.

PS: Si apropo de faze haioase. Am fost cu Buba sa probam "neste" haine si mi-am ales eu o frumusete de pantaloni rosii ca sangele Albei ca Zapada. I-am tras meticulos pe mine si cand am dat cu ochii de oglinda m-am cracanat de ras - Motanul Incaltat era fix pix pe langa mine. Iar Bubei i-au ajung lacrimile instant pana la genunchi atunci cand m-a vazut. Nu mai spun ca tot magazinul a rasunat de hohotele noastre pret de vreo 5 minute. Asta da moment kodak :)

Damn right, I'm good in bed!

...I can sleep for days :)...era mesajul de pe tricoul unui tip ce l-am cunoscut aseara pe tren. N-am mai fost de vreun an cu "Foamea" spre casa. Pentru cei care nu stiu asa e poreclit acceleratul "Timisoara Nord - Iasi". Mi-era dor de oamenii si povestile ce se pot spune pe parcursul a 7 ore de calatorie. Caritas, razboi, politica si strainatatea spre care tinde orice roman. Plus religie...daca te prinde vreun mosnegel, te va convinge ca vine sfarsitul lumii la cate se intampla in prezent:

- Televizorul e ochiul necuratului. Nu vezi cat dezmat arata?!!? Vine sfarsitul! Razboaie cutremure, boli si acum vor sa purtam si cifra fiarei pe buletine. Poi daca s-ar trezi stramosii din morti si ar vedea cate sunt azi, s-ar intoarce inapoi in mormant.

S-a schimbat mult orasul si oamenii sunt total diferiti de ardeleni. Pe strada cu mine a rasarit o agentie de publicitate, un magazin Cosmote si un coafor. Iar in Suceava cred ca sunt mai multe centre comerciale si hipermarketuri decat in Cluj. Probabil daca nu as fi avut inundatie si concediu medical, abia la vara as mai fi ajuns pe acasa...cealalta casa! Si atunci cu siguranta as fi gasit schimbari, mult mai multe schimbari!

PS. 1: Am fost acasa, de aceea nu am mai scris pe blog. Am plecat in graba intr-o noapte cu trenul de 1 si tot intr-o alta noapte, o saptamana mai tarziu m-am intors...in incercarea de a prinde si concertul El Negro din Irish Pub.

PS. 2: Am invatat cateva expresii noi: "sunt operat de rusine", "mi-am luat foc" si "furi curent" - ultima referitor la o persoana care vorbeste sau se comporta aiurea sau mai pe romaneste o ia pe aratura :)

Ia-ti gasca si hai sa impadurim Maramuresu'!

24-27 aprilie, tabara de la Pensiunea Lostrita

Nu sunt maramureseanca, nici macar ardeleanca...ci doar un pui sau ma rog o "puica" de Bucovina venita pe plaiurile clujene acum vro 6 ani si mi se pare o nebunie, in sensul cel mai bun si pur al cuvantului sa te poti implica in activitati ce aduna sub aceeasi bucata de cer oameni de peste tot din tara. Daca nu ati avut parte de astfel de experiente, pana acum, din diferite motive, atunci ar fi timpul sa incepeti sa traiti si altfel si sa lasati monotonia orasului deoparte macar pentru un sfarsit de saptamana. De aceea va propun un weekend diferit, in care pe langa distractie, prieteni noi si peripetii va fi nevoie si de un pic de munca...transpirati in scop nobil pentru impadurirea unei zone din Maramures. Invitatia mi-a fost facuta de un bun prieten maramu', care a aflat despre aceasta initiativa direct de la sursa Clubul 4x4 Baia Mare, unul dintre organizatorii acestui eveniment. Se pun la bataie 4 zile de dat la harlet pentru plantarea de pomi, murdarit de haine, veselie si bineinteles drumetii prin vecinatate. Iar pentru cei veniti din alte parti se rezolva si de-o cazare buna - sau daca aveti prieteni in Baia Mare e si mai bine, daca nu i-ati vizitat de mult, acum e momentul! :D.
Am intrat si pe forumul celor de la Club 4x4 si se pare ca este multa lume interesata sa dea o mana de ajutor. Fac invitatia mai departe celor dornici de o astfel de aventura, totul e pe baza de voluntariat...deci de "bunavoie si nesiliti de nimeni" daca vreti sa va alaturati veti fi primiti cu bratele deschise.
Pentru mai multe informatii puteti accesa si urmatorul link: http://forum.club4x4.ro/viewtopic.php?f=77&t=7727&start=0
Iar cei care doresc sa participe la actiune ii pot contacta pe coordonatori pe email sau la numerele de telefon de pe invitatie.

Sper sa ne vedem cat mai multi, pentru ca abia astept sa va cunosc :)

PS: Azi, profitand de vremea frumoasa, cu un alt maramu' drag, mi-am plimbat kilogramele prin Faget (iar s-a aprins padurea de la ceva foc lasat nesupravegheat), am savurat niste mici si o bere la Roata si am fost martori la rasturnarea unei masini a Pompierilor, care probabil se indrepta spre stingerea incendiilor din padure.

Caldura mare, pofta si mai mare, MIROS pe masura!

Ati privit vreodata atent oamenii din statie sau de pe troleu, din tramvai?

Cateodata as vrea sa vad prin ochii lor, cu ochii lor lumea din jur. Oare cei din jurul meu vad in culori?...uneori as vrea sa le pot citi gandurile, sa inteleg si sa simt de ce zambesc sau de ce sunt tristi pentru ca e tot timpul un motiv pentru aceste stari, sau un ghiveci de motive care ii bantuie. Si alteori mi-as dori sa fiu invizibila, sa vad cum reactioneaza in anumite situatii, ce comportament au cand sunt singuri sau cand sunt impreuna cu prietenii. As vrea sa-i vad plangand, zambind, razand, certandu-se, impacandu-se, as vrea sa-i vad bucurandu-se de un rasarit, de ploaie, de aerul curat de la munte, de apa marii, de reusita unui prieten sau de orice alt "nimic" ce pentru ei reprezinta o lume intreaga. As vrea sa-i vad in toate starile posibile, trecand rand pe rand, pentru a-i putea cunoaste.
As vrea sa simt ce simt ei cand devoreaza cu o pofta incredibila un Mc Puisor pe tramvai, ca doamna de azi dimineata. Ca eu stiu ce simteam in acele momente!!!!!
Pacat ca nu pot atasa mirosuri pe blog :))...dar va inchipuiti cum miros, in caldura, intr-un tramvai plin, produsele de la McDonald's. Incredibil de puternic!!! si daca nici n-ai mancat de dimineata acasuca, atunci cel mai bine ar fi sa cobori la prima statie just to take some fresh air. Breathe deep! Doamna in cauza acorda o atentie deosebita fiecarei bucati de sandvis. Musca cu pofta si in timp ce mesteca privea cu nesat bucata ramasa in mana. Daca acela e micul ei dejun...nici nu e de mirare cum arata! Statea pe scaunul din dreapta mea, iar soldurile se chinuiau sa incapa si ele, dar bucati atarnau, peste margine, asa cum atarna carnea intr-o macelarie. Si cand in sfarsit isi sterge tacticos buzele si mainile, iar tu respiri usurat ca nu trebuie sa mai asisti la acel spectacol, din punga de McDonald's isi scoate capshorul o broscuta....cu ochii speriati, si un zambet mai mult ca o parere de rau...probabil stiind de la suratele ei ce urmeaza sa i se intample - ca deh! vestile rele circula cel mai repede. Trei muscaturi si s-a dus! No regrets!
1...2...3...finally si statia mea. Am coborat in graba sa respir aer curat. Aer proaspat de inceput de primavara si sa scap de mirosul de carne, oameni, nervi si verde de broscuta ce se imbibase in haine in tot acest timp.
In astfel de momente regret ca nu locuiesc mai aproape de centru!

PS: Oameni buni va rog mult nu mai mancati chestii puternic mirositoare in mijloacele de transport in comun, cand e plin de lume si e cald...

Having a bad "deochi" day!

Zi grea azi. Parca cu cat e mai frumos afara cu atat si cheful de stat in birou iti piere treptat. Dar cum incep sa cred ca numai mie mi se intampla lucruri “extraordinare”, azi pe langa un training si cateva interviuri m-am pricopsit si cu un – deochi -. Cel putin asa m-au facut sa cred colegii de munca si a trebuit sa fiu propriul meu cobai in incercarea de a scapa de za demon inside of me.

Aseara am fost la cina si aveam in fata o portie frumoasa de spaghete bolognese, dar dupa primele 2 guri, m-a lovit asa o stare de neliniste si dureri de cap ce nu m-au lasat sa dorm toata noaptea - de ziceai ca arunca piticii mei cu grenade sus la mansarda. Iar azi continuarea pe langa o fatza lunga si ochi cat cutiile de margarina am mai si vizitat za buda pentru diferite stari despre care nu cred ca vreti sa va povestesc :D. Si a bagat Raluca in ea pastille si pentru stomac si pentru cap, ceva ciocovit, fructe, mancare – toate adunate prin bunavointa nemarginita a colegilor – dar fara folos. Si atunci s-a ivit cealalta varianta: esti deocheata!!!
- Ai chibrituri?
- Poi ce sa fac cu ele ca nu fumez, iar acasa folosesc brichete.
- Poi iti trebuie un descantec, ca sa scapi de starea asta. Stii exista descantece facute din admiratie, din invidie, din rautate etc…Cu siguranta s-a uitat cineva lung la tine aseara si hopa gata deochiul.
- Poi si ce sa fac acum? Cum scap?
- Iti aprinzi mama niste bete de chibrit, le stingi in apa sa cada taciunele acolo, apoi iti faci semnul crucii la incheietura mainilor si pe frunte si dai pe gat vreo 3 inghitituri din apa fermecata si esti vindecata.
- Si chiar functioneaza?
- Eu asa am scapat in mai multe randuri de stari de astea. Ah si mai trebuie sa porti vreo 2 zile ceva pe dos…un ciorap, sutienul, maioul, ca sa nu se mai prinda de tine vreun alt deochi.
Odata ajunsa acasa am zis sa incerc reteta fermecata, ca deh! unul patit stie mai bine si sa ma vezi ca o Mama Omida stand cu chibrituri aprinse si stinse in apa, cu semne pe maini si frunte, mai ceva ca Nica al lui Creanga, incercand sa scot “raul” din mine. Acuma de a functionat de la descantec, de la autosugestie, ori de la somnul bun ce l-am “tras”, important e ca sunt vindecata!!!! Acum va trebui sa ma chinui vreo 2 zile purtand ceva pe dos…tre sa ma gandesc bine ce anume, ca sa nu ma incomodeze si cred ca o sa decretez zile de tenesi in acest weekend ca sa pot purta o soseta doua pe dos, ca altfel nu ma vad stand cu sutienul intors, conversand cu ceilalti si gandindu-ma doamne sa nu se prinda nimeni! Voi credeti in astfel de chestii?

PS 1: Am cautat pe net cine poate fi deocheat iata ce a rezultat: “cel mai adesea copiii, fetele frumoase, bolnavii, femeile care alapteaza, precum si mirele si mireasa in ziua nuntii si imediat dupa aceea”. Acuma muhera ce alapteaza sigur nu-s, mireasa iara nu pushca, de titulatura de copil am trecut de mult, bolnava nu-s – doar putin “nesanatoasa” - vorba unui prieten :D, prin urmare sunt o frumusete si de aia am fost deocheata :) - iar imi da modestia pe afara, asta ii semn ca is vindecata.

PS 2: Maine este concert Loredana in Bamboo, de la ora 23 si vreau neaparat sa merg, ca nu am mai vazut-o de mult desfasurandu-se. Chiar face show domnuca asta, o comparatie un pic exagerata, dar e un fel de Madonna a Romaniei. E 20 RON intrarea pentru fete si 30 pentru baieti – asta ca sa stiti la ce sa va asteptati.

Li se intampla si altora sau despre gaini batrane!

Stiti vorba aceea gaina batrana face zama buna daca morcovelul e tanar, nu?Ei bine se pare ca si daca e batran tot acelasi gust are zama. Si se pare ca exista dragoste, gelozie, tentatii, nebunie si prostie la orice varsta.

Spun asta pentru ca am un prieten care sta in gazda la un mosulica si recent mi-a povestit o intamplare haioasa si mai mult sau mai putin penibila sau stanjenitoare. S-a intalnit pe strada cu "puicuta" mosului, o doamna in jur de 60 de ani, care l-a luat la impins vagoane despre viata personala a gazdei lui:

- Ia spune ai vazut alta femeie la batranul meu? Vine altcineva? Pentru ca eu cred ca are pe altcineva! Trebuia sa ma sune azi si nu m-a sunat (doamna nu e sotia lui, ci doar prietena/iubita/amanta cum vreti sa-i spuneti) si nu stiu ce se intampla cu el!
Aloooo gara???!! domnu are 90 de ani...cate femei sa mai poata duce la varsta lui? Nici nu stim exact in ce ape se mai scalda, d-apoi la ce nivel i se mai ridica - daca se ridica - mercurul din termometru :D !

Tot pe aceeasi tema, dar cu alte personaje, o prietena imi spunea azi despre ceva cucoana ce in disperarea ei de femeie, i-a dat unui batranel sa bea ceai de telina cica pentru potenta! Ia auziti aci reteta babeasca ieftina si usor de preparat, nu pastilutzele albastre :)

Si daca tot veni vorba...am stat si eu in gazda, prin anul 1 de facultate, la o doamna ce avea vreo 60 de ani, care atunci cand se plictisea, de ma prindea pe acasa isi descarca toate offf-urile pe mine. Asa am aflat ca barbatu su n-a mai atins-o de mai bine de 10 ani si ca intr-una din zile tipul ce venise sa-i repare frigiderul i-a facut avansuri si ea bat-o-ar norocul s-o bata de femeie "fideala" a rezistat tentatiei.
Ce pot sa mai spun in urma unor astfel de istorisiri cu nabadai decat ca imi doresc sa fiu o superba baba la 60 de ani si sa ajung sa fiu si eu pomenita pe vreun blog! :))

PS: Si apropo de dragoste...azi am facut o plimbare prin parcul central...e ceva in aer primavara de-ti da o stare de bine...si am vazut printre altele cupluri de batranei tinandu-se de mana si zambindu-si. Am impresia ca noi astia tineri uitam cateodata de astfel de lucruri. Suntem prea curiosi, prea grabiti, traim prea repede orice moment, si uitam sa-l savuram de fapt.

Daca esti blonda si el e tanar, ai o vecina nebuna si vezi un accident in statie...

"Raluca draga mersi mult de mail, sincer ai scris frumos si tre sa ti spun k esti o dragutza si scumpa dar o singura intrebare am la tine...oare dupa ce termin studiile o sa existe un loc si pt mine la firma la care lucrezi tu? Aceasta e intrebarea si te rog frumos sa imi dai un raspuns k vreau sa stiu. mersi mult inca o data si a fost o placere sa te cunosc.Ciao ciao!!!"

"Cv-ul tau oricum a fost introdus in baza noastra de date si daca va fi posibil te vom contacta cu urmatoarea ocazie. Deci da, in masura in care vor mai fi locuri disponibile la acel moment - iti dai seama ca vorbim in ani acum, si daca vei mai fi interesat, se poate sa lucrezi in cadrul firmei. Bineinteles acest lucru va presupune sa treci de un alt interviu. O zi buna"

Sunt o extraordinara ce pana mea :D, dar sunt o extraordinara si cand nu trebuie. Sunt unele interviuri sau reactii la mailurile de acceptare sau respingere, care ma fac sa zambesc sau sa-mi trag palme!
Am primit acest mail azi, de la un tip care a fost la interviu vineri si caruia i-am raspuns ca nu-l pot selecta deoarece inca nu si-a terminat studiile si e foarte tanar. Pe respectivul, dupa prezentarile de rigoare l-am si atentionat ca nu e frumos sa intarzie la o intalnire de acest gen! Vorba aia "sa nu faci ce face popa, sa faci ce zice el" - asta in conditiile in care eu nu reusesc niciodata sa ajung la timp la o intalnire cu prietenii, ei stiu ca daca spun ca ne vedem la si 15, cu siguranta abia pe la si 30 ajung la locul stabilit, dar incerc sa ma vindec de aceasta boala! Ei bine revenind la interviul cu pricina, domnucul de vineri pe langa faptul ca era tinerel, mai era si foarte tupeist, ceea ce e bine in anumite situatii, dar nu cand vii sa te angajezi.
- Se face un training de doua saptamani, prima cu mine, cea de-a doua cu o colega de pe recupero...moment in care il vad ca ridica spranceana stanga si face o mutra de dracusor impielitat. E vreo problema?...si ma gandeam deja ce ii poate trece prin minte copilului...si bata-ma norocul sa ma bata ca am o imaginatie prea bogata cateodata :)
- A nu, chiar nu-mi displace deloc ideea, abia astept!...Si o sa lucrez aici? O sa lucrez cu tine?
- Nu! Intai trebuie sa fii selectat, in urma interviurilor, apoi vei ajunge la un training, iar in final, daca toate merg bine vei ajunge sa lucrezi aici. Si nu direct cu mine, ci in sala cu ceilalti colegi si avand pe altcineva ca team leader.
- Pacat!
Stau si ma intreb sa fie ca sunt blonda acum, ca este el tanar, sau sarmul meu irezistibil e de vina. Oricum nici eu nu pot spune ca ma las mai prejos in astfel de situatii, mi s-a intamplat sa-i intreb pe baieti la interviu daca au in plan sa se insoare, daca au prietena etc. Conteaza foarte mult sa intelegi ce fel de persoana ai in fata si cat iti poti permite sa glumesti, pentru ca discutia sa nu fie mai apoi stanjenitoare. Imi aduc aminte de diferite faze vazute la o emisiunea tip camera ascunsa, unde veneau tipi la interviuri si o domnuca se plimba prin biroul directorului si dorea sa aranjeze un tablou. Era imbracata doar in fata, iar tot spatele, inclusiv za ass si picioarele ii erau goale. Va dati seama ce fatza faceau indivizii ca nu mai puteau articula nici un cuvant. Poate ar trebui sa fac si eu un experiment, de se iveste un poznas din asta la interviu, mai simpatic: sa-mi lungesc piciorul pe sub birou si sa-l sterg usor de al lui, in repetate randuri, pastrandu-mi in acelasi timp o figura senina si zambitoare ca de obicei. Sa vad cat poate duce :D Cred ca mi-ar vomita piticii de pe creier de atata ras :D Dar ar fi si reversul medaliei...daca incepe sa-i placa, ce pisicii mei ma fac atunci?

PS 1: Eram acum vro 30 de minute in statie pe Memo si am asistat la o ciocnire de masini, un Renault de Alba a luat fundu' unui Peugeot de Bucuresti...noboby was hurt :) doar farul din stanga al Renault-ului care s-a trezit pe asfalt!

PS 2: Am o vecina crazy la 3, de care nu mai scap. De vro 15 minute e tot la mine si povesteste cu sora mea, ca eu am taiat-o cu scuza ca am treaba! M-o pus naiba acum, la ora asta, sa merg la ea sa-i spun ca de 4 zile imi tot curge apa in baie si ca mi-a udat tavanul...si acum ne povesteste despre toata istoria blocului, a tevilor pe care le-a reparat plus bonus chestii despre viata si familia ei. Si va mai mirati de ce unii vecini dau muzica la maxim!!! ah si trebuie sa-i dau Laurei o medalie este o eroina...inca rezista :))

Mama plec in Africa sa am grija de elefanti!

Am un pitic pe creier care nu-mi da pace de mai bine de cateva saptamani. De fapt am mai multi, dar unul anume ma chinuie de ceva vreme de cand mi-am pus in minte sa plec intr-un voluntariat in Africa sau India.

Ma tenteaza foarte tare o aventura de acest gen, intr-o lume total diferita, intrucat sunt sigura ca ar fi o experienta de neuitat. Mai mult cred ca mi-ar schimba cu totul viziunea asupra lucrurilor importante in viata. M-am informat despre program, despre cheltuieli, trainingul in cauza, vaccinuri si mai tot ce ar trebui sa stie un muritor de rand care doreste sa se aventureze intr-o alta lume...dar daca ar fi asa usor probabil acum as trimite scrisori catre casa cu porumbeii calatori. Ei bine pentru a-mi usura munca si a ma ajuta sa-mi implinesc visul, un prieten mi-a trimis un link cu informatii despre o astfel de experienta, dar nu voluntariat in programe umanitare ci in ingrijirea animalelor pe cale de disparitie. Si foarte dragut din fire incerca sa-mi explice cam ce ar trebui sa fac:
- Ia te uita exact ce cautai si pe bani putini, mergi si tu acolo ingrijesti niste animalute, ceva elefanti, tigrusori, maimutele. Faci si tu munca de asta de voluntariat pentru speciile pe cale de disparitie si mai si vizitezi cate ceva pe acolo.
America si palistrachina poi un "caca" de elefant e mai mare decat mine si nu ma bag asa in chestii de astea fara iesire, adica or fi iesiri dar daca te zbati te afunzi si mai mult...e ca si cu nisipurile miscatoare.
Mai mult poti lucra in diferite programe unde ar trebui sa ingrijesti tigruleti, leisori, vulturi - exprimarea te face sa crezi chiar ca sunt din aceia de plush, dragalasi. Poi daca se intampla sa ajung acolo si sa fac minunatiile acelea sper sa nu fiu EU specia pe cale de disparitie!

Anyway pe langa Africa mai am multe lucruri de facut, locuri de vizitat, toate le-am trecut pe o lista acum vreo 3 saptamani. Si cel mai frumos vis...Japonia.

Revenge is so sweet!

Ador titlurile in engleza sau in orice alta limba straina. Mi se pare ca au o savoase aparte si cateodata exprima mult mai bine ceea ce simti sau ce vrei sa spui, decat limba materna. Si nu e deloc o fita, pur si simplu au un impact mai mare, sunt mult mai puternice si daca sunt bine alese cu siguranta vor avea trecere mai mare decat celelate titluri. Interviul pentru care ma hotarasem sa fiu a stupid bitch nu a mai avut loc, intrucat individul nu s-a putut prezenta. M-a sunat la mai bine de jumatate de ora dupa ce trebuia sa se prezinte pentru a-mi spune ca a avut cursuri si alte bolunzenii. De data asta cu o voce de miel dus la taiere imi cerea sa-l iert(!) Nah sic! cum se intorc lucrurile.
- Buna ziua trebuia sa ajung la interviu (era ora 16.35) si am in fata 2 cladiri, nu stiu in care dintre ele sa intru.
- Programarea dvs era la ora 16, nu acum!
- Stiu, imi raspunse cu o voce plangacioasa, dar am avut cursuri pana la ora 4 si din acest motiv nu am putut veni.
- Sunt sigura ca stiati dinainte ca urma sa aveti cursuri pana la aceasta ora, trebuia sa-mi spuneti ieri ca nu puteti ajunge in timp, si am fi ales o alta ora.
- Stiiiuuu, va rog sa ma iertati, pot veni acum sau putem reprograma?
- Nu! Imi pare rau, dar nu mai am timp pentru dvs, trebuia sa respectati programarea sau sa anuntati din timp. Va doresc o zi buna si succes in continuare!
De obicei sunt intelegatoare si accept astfel de chestii, poate uneori gresesc si astfel dau sanse unor persoane care se arata in final total nepotrivite sau dezinteresate,...de data asta n-am vrut sa mai accept reprogramarea interviului, nu doar pentru atitudinea avuta la telefon in ziua precedenta, dar mai ales pentru vocea spasita cu care acum ma suna pentru a-si cere iertare!!! You had your chance boy! ...vorba lui Andrei Gheorghe "Esti veriga slaba! La revedere, drum bun!"

Tomorrow I'll be a stupid bitch!

M-am decis. Maine o sa fiu proasta! Uneori e mult mai bine sa o faci pe prostul in anumite situatii: nu-ti asumi responsabilitati, nu te trage nimeni la raspundere ca deh! esti prost si te lasa in pace. Mai mult reusesti sa scapi foarte usor de oamenii care nu-ti plac sau care iti dau batai de cap...vorba aia din calea prostului si a trenului trebuie sa te feresti. Asa ca maine I’ll be a stupid bitch! Nu din vreun motiv mai sus enumerat ci pur si simplu pentru ca astept foarte curioasa un interviu, cu un “impresionist” ce a studiat la Baritiu…cum care Bariutiu.dddddhhhhaaaa liceul ala bilingv din Cluj. Probabil nu as fi luat aceasta decizie daca ultimul telefon din seara aceasta nu ar fi fost unul cu adevarat picant.
Primisem un biletel de la o colega de munca, sa-l sun pe un tip ce s-a interesat de jobul oferit de noi: a sunat cutarica, numarul de telefon, numele mic (doar atat!) si mentiunea “e dragut”…ce efect are vocea asupra unora.
- Buna seara am inteles ca ati sunat in legatura cu jobul oferit de noi…(si dau detalii)
- Da, asteptam telefonul acesta, colega dvs mi-a spus ca voi fi sunat dimineata
Nah fleoshc! - imi zic in gand si explic motivul pentru care nu am putut suna mai repede. Cu fiecare persoana, fac in primul rand un mini interviu telefonic, pentru a stabili nivelul de cunoastere al limbii italiene si apoi daca e ok dpdv conversational urmeaza interviul la sediul firmei. In cazul de fata nu aveam nici CV-ul persoanei, asa ca ma pune pacatul sa-l stingheresc cu intrebarea referitoare la cunostintele de limba italiana.
- Si cum ati ajuns sa cunoasteti limba italiana?
- Aaaaa nu stiu in ce masura cunoasteti liceul Baritiu?
- Il stiu.
- Ei bine aflati ca acolo am studiat.
OK so what??? Whatever! – vorba unui foarte bun prieten de-al meu. Au mai fost atatia de la Baritiu care nu puteau spune doua propozitii in limba italiana. Si nicidecum nu e vina celor care predau acolo! Daca nu se prinde de tine n-ai ce face dom’le!
- Ok sa povestim un pic in italiana…
- Auziti nu stiu in ce masura sunteti in tema cu profesorii care predau acolo, aflati ca am facut cursuri cu X! Si imi spune un nume de profesor, pe care oricum nici nu l-am inteles si nici nu ma intereseaza sa-l stiu. O fi domnul profesor foarte bun, dar ce legatura are EL cu domnul profesor. E ca si cum ai avea o reteta foarte buna de mancare sau prajitura, dar tie iti iese un bullshit la final…..ce conteaza reteta ii buna, nu?? Asa ma mancau buzele sa-I spun cateva prin telefon si se facuse deodata cald in sala…probabil de la aburul ce-mi iesea pe urechi!
- Am rugamintea sa-mi trimite-ti prin mail un CV si ne vedem maine la interviu.
- Poi vin maine cu un CV, nu e de ajuns?
- E ok, dar as vrea sa vad si eu inainte de toate unde ati mai lucrat, ce ati studiat etc
- Bine-amu! sa stiti ca am lucrat in alte parti tot pe limba italiana, asa ca stiu foarte bine despre ce e vorba!!!!
- Nu e nevoie sa va ambalati, mai ales pe banii nostri, ne vedem maine la interviu!
Intelegeti acum de ce maine o sa o fac pe proasta? Sunt foarte curioasa cum arata, cum se comporta, cum vorbeste acest individ si mai ales cum reactioneaza!!! Am toata noaptea la dispozitie sa-mi fac intrebari tampite, sa exersez in oglinda diferite mutre si sa fiu proasta perfecta maine, daca tot unii se cred mai destepti decat restul, inainte de a demonstra acest lucru sau macar de a-i lasa pe ceilalti sa-i aprecieze! Asa ca astept cu nerabdare ziua de maine! Ah si astept cu si mai multa nerabdare meciul de vineri dintre U Mobitelco si Energia Rovinari – o pasiune sau o atractie descoperita recent, dar care ma (a)prinde tot mai mult! Hai U!!!

What za fuck is wrong with u? sau Nervi matinali!

L-am programat la interviu deoarece stia limba italiana.
In activitatea desfasurata de firma la care lucrez limba italiana este esentiala. Ma uit la varsta si la experienta pe care o are fiecare candidat apoi stabilesc interviurile. Unele CV-uri vin insotite de fotografie. Mi se pare o greseala sa trimiti la un job un curriculum insotit de poza, din moment ce in anunt nu se specifica acest lucru, intrucat de cele mai multe ori fotografiile dau gres - ori sunt nepotrivite, ori sunt vechi, dar despre acest lucru voi vorbi altadata.
CV-ul lui era unul dintre acelea cu poza...prima impresie: un dur, care lucrase pana atunci numai pe vanzari, aproape figura de mafiot (am vazut prea multe filme!), i-as fi dat mai multi ani decat avea - 26. Eram curioasa cum va decurge intalnirea cu aceasta persoana. In general prefer ca fiecare interviu sa fie de fapt o conversatie, ce are la baza, bineinteles, anumite intrebari cheie, dar care este cladita in functie de raspunsurile pe care le primesc de la cel din fata mea.
Era inalt, mai bine facut decat altii pe care i-am intalnit la interviu, cu pierce in spranceana, ochi albastri si un aer de copil rasfatat si chiar rautacios. S-a asezat pe scaunul din fata mea si privea indiferent prin camera.
- Ce stii despre activitatea societatii?
- Nimic.
- Atunci de ce ti-ai depus CV-ul la o firma despre care nu stii nimic?
- Dar ce...mi l-am depus eu??!!
- Poi ce crezi ca te-am cautat eu pe google sau pe e-jobs ca sa te invit la interviu?
- Boh, nu stiu!
Era luni dimineata si poate si pentru ca nu-mi luasem doza de cafea, rabdarea imi atinsese acea limita sensibila. Si credeti-ma ca am rabdare mai multa cu cei din jur decat cu mine. I-am povestit putin despre activitate, in incercarea de a duce la bun final interviul, apoi vazand ca scoate tot felul de sunete si ca are o atitudine de "miserupism" i-am dat pace.
- Stii avem nevoie de persoane serioase aici si responsabile, tu nu esti una dintre aceste persoane!
- Mi-am dat seama!
A fost prima data cand am inchis usa biroului, dupa un interviu, fara sa conduc persoana pana la lift si sa mai povestesc cu ea. Si prima data cand m-am enervat de dimineata si am raspuns ironic celui din fata mea, pentru ca a meritat.
Pana la urma e un inceput pentru toate...sunt curioasa ce alte inceputuri ma mai asteapta! Si am o vorba "o sa am ce povesti nepotilor" :)